Luni începe Postul Paștelui

Sărbătoarea Învierii Domnului Iisus Hristos este una dintre cele mai importante sărbători ale creștinătății, motiv pentru care credincioșii se pregătesc cu milostenie în fiecare an, pentru Postul Mare, dinaintea Învierii lui Mântuitorului.

Astfel, Paștele ortodox 2022 va avea loc în ultima săptămână din luna aprilie, iar Paștele catolic 2022 va fi sărbătorit cu o săptămână mai devreme.

Postul Mare va începe luni 7 martie 2022. Numit în vechime Quadragesima, adică Patruzecime, acest post este o pregătire duhovnicească pentru Praznicul Învierii Domnului nostru Iisus Hristos, ce va avea loc în data de 24 aprilie.

Doi dintre cei trei sfinți isihaști comemorați de Patriarhia Română în 2022 vor fi cinstiți în Postul Mare: Simeon Noul Teolog, în data de 12 martie și Grigorie Palama, în 20 martie (Duminica a 2-a din Post).

Programul liturgic al Postului a fost sintetizat în timp. Cuprins în perioada Triodului, Postul Mare este o perioadă dedicată edificării spirituale și eliberării de patimi, lucru care se observă în rânduiala bisericească specifică.

În primele patru zile ale postului are loc Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul, un imn liturgic al pocăinței, care amintește de istoria mântuirii. Totodată, pentru a reitera necesitatea unei conștiințe lipsite de patimi, Biserica a hotărât ca acesta să fie citit integral în a cincea săptămână din post.

Un alt element specific îl reprezintă Liturghia Darurilor înainte sfințite, oficiată numai în perioada Postului Mare.
Postul Paștelui sau Postul Mare este cel mai lung și cel mai aspru din cele patru posturi ale Bisericii Ortodoxe.
Postul reprezintă reținerea totală de la anumite alimente și băuturi în scop religios și moral. Mai mult, creștinii trebuie să se rețină de la anumite gânduri necurate, pofte, patimi sau fapte rele. Acest lucru înseamnă că postul trupesc trebuie însoțit de postul sufletesc.
Conform tradiţiei actuale a Bisericii, în cursul acestuia se posteşte astfel:
• în primele două zile – luni şi marţi din prima săptămână – se recomandă, pentru cei ce pot să ţină, post complet sau pentru cei mai slabi ajunare până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi bea apă;
• în primele trei zile – luni, marţi şi miercuri – şi ultimele două zile – vineri şi sâmbătă din Săptămâna Patimilor, la fel;
• miercuri în Săptămâna Patimilor se ajunează până seara, după oficierea Liturghiei Darurilor înainte sfinţite, când se mănâncă pâine şi legume fierte fără untdelemn;
• în tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână se mănâncă uscat o singură dată pe zi, seara, iar sâmbăta şi duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin;
• La praznicul Bunei Vestiri şi în Duminica Floriilor se dezleagă la peşte.

Pentru creştinii romano-catolici, prima zi de post pică întotdeauna într-o zi de miercuri și nu lunea, ca la ortodocși. Prima zi de post este cunoscută sub denumirea de Miercurea Cenuşii. În această zi, toţi credincioşii catolici își fac semnul crucii prin presărarea de cenuşă pe frunte și pe haine ca simbol al pocăinţei.

Originile sărbătorii pascale sunt legate de sărbătorile mai vechi ale renașterii naturii și ale echinocțiului de primăvară. Poporul evreu marchează prin sărbătoarea Paștelui eliberarea din sclavie și plecarea din Egipt.

Sursa: Basilica.ro